Foto: Nicolas Genoud- Geko Expeditions

L'umani sò stati navigendu in vaste largu di terra è mari aperte per almenu 4000 anni, è probabilmente assai più longu. A prima civiltà occidentale registrata per avè sviluppatu i metudi per a navigazione in mare era i Fenici chì da circa 2000BC anu utilizatu charts è osservazioni di u sole è di e stelle per truvà a so situazione è determinà a so direzzione di viaghju. U prugressu di u tempu è a storia è l'ingenuità umana ci anu purtatu un flussu costante d'innuvazione mentre e tecniche sò state scopre è tecnologie sviluppate per migliurà continuamente a capacità di e persone di navigà à traversu distanze grandi è scunnisciute.

Strumenti Primi

A latitudine pò esse scuperta ragiunata facilmente da a navigazione da e stelle, in i Emisferi Nordi i marinari puderianu truvà a latitudine di a so situazione attuale misurendu l'altitudine di a Stella Nordu sopra l'orizzonte, questu angulu in gradi era a latitudina di u bastimentu. U "Sunstone islandese" hè un tippu di minerale chì hè reputatu statu usatu per situà u sole in cundizioni nevicate è nevoso, polarizando a luz di u sole quandu hè adupratu per fighjà u sole è determinendu l'azimut rende cusì più faciule per i navigatori primi. da u sole in una varietà di cundizioni.

Un sextant- https://en.wikipedia.org/wiki/Sextant#/media/File:Sextant.jpg

Unu di i primi tecnulugii di navigazione fabbricati da l'omu era a bussola di u Mariner, chì era un antenatu di una moderna bussola magnetica. Questi primi bussuli eranu spessu cunsiderati inaffidabili cum'è a differenza trà u nordu veru è u nordu magneticu, è di variazione magnetica ùn hè micca capita.

Un Sunstone islandese - https://en.wikipedia.org/wiki/Iceland_spar#/media/File:Silfurberg.jpg

Durante u seculu 13 i marinari anu iniziatu à arregistrà registri detallati di i so viaghji, è anu trasfurmatu questi registri in charts, creendu cusì i primi cartoni nautici. I charts iniziali eranu imprecisi ma sò ancu preziosi. Queste carte ùn anu micca mostratu a latitudine o a longitudine, ma ci sò stati marcati chì mostranu a direzzione di a bussola di viaghju trà destinazioni principali.

Un astrolabiu di Mariner c.1645 https://en.wikipedia.org/wiki/Sextant#/media/File:Sextant.jpg

Alcune di i primi strumenti usati da i marinari per determinà a latitudine sò stati l'astrolabiu è u quadrante. L'astrolabu hè statu inventatu in Grecia antica, è hè statu inizialmente usatu da l'astronomi per dì l'epica, hè statu messu in serviziu da i marinari in u XV sèculu per misurare a posizione di u sole è di e stelle è cusì determinà a latitudine. Intornu à l'annu 1730 dui omi in u mondu da l'altru, u matematicu inglese John Hadley è l'inventore americanu Thomas Godfrey, ognunu hà inventatu indipindentemente l'ottante, chì hà datu à i marinari un strumentu assai più precisu per a determinazione di l'angolo trà l'orizzonte è u sole, a luna o stelle, in ordine di calculà a latitudine. Stu strumentu fù dopu sviluppatu da Ammirall John Campbell chì prupone un disegnu mudificatu chì hà pruduttu u primu sextant in u 1757.

In tuttu questu tempu, e strumenti sò stati dispunibuli per determinà a latitudine, ma a longitudine era più difficile, è puderia solu esse stimata è micca misurata, a longitudine hè stata calculata paragunendu a diffarenza di u tempu trà u locu di partenza è u novu locu, ma finu à u diciottu seculu ancu i più impurtanti orologi puderanu perde fin'à 10 minuti à ghjornu, chì puderanu conduce à imprecisioni di finu à 150 chilometri o più in u calculu di u locu.

https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_navigation#/media/File:World_Map_1689.JPG

Tuttavia l'invenzione di un cronometru accuratu in u 1764 hà finalmente furnitu un mezzu precisu di calculu di a longitudine. In u 1884, u Primu Meridianu (situatu à 0 ° longitudine) hè statu stabilitu in u mondu internaziunale cum'è u meridianu chì passava per Greenwich, l'Inghilterra.

Navigazione radar- https://en.wikipedia.org/wiki/Radar_navigation#/media/File:Radar_screen.JPG

NAVIGAZIONE MODERNA

U seculu 20 hà cuntinuatu à evoluzione a facilità d'utilizazione di strumenti tradiziunali è hà purtatu ancu alcune tecnulugie nove impurtanti in navigazione, cumprese radar, radio balise, bussoli giroscopichi è sistemi di posizionamentu globale.

A bussola girola hè stata inventata in u 1907 è era una migliione annantu à una bussola magnetica in questu ùn hè micca affettata da i campi magnetichi esterni è sempre da u veru nordu. U primu sistema di rilevazione è radiufonica (Radar) entra in serviziu in 1935 è puderia esse adupratu per localizà oggetti chì eranu fora di u intervallu di visione rimbalzendu l'onda di radio contru à elli.

Cutaway di un Gyrocompass https://en.wikipedia.org/wiki/Sextant#/media/File:Sextant.jpg

Tra u 1940 è u 1943 in i Stati Uniti un sistema di navigazione chjamatu u «Long Range Navigation (Loran) hè statu sviluppatu è utilizatu signalazioni di radio pulsate trà numerosi 'stazioni' per determinà a pusizione di i navi, questu era precisu à parechji centinaia di metri, ma era limitatu in cobertura da u locu di e diverse stazioni.

Versu a fine di u XXu seculu, u Sistema di Pusizamentu Globale hè vinutu à rimpiazzà Loran. U sistema GPS utilizeghja u stessu principiu di a diferenza di tempu da i segnali separati, cum'è cù Loran, ma cù GPS i segnali venenu da satelliti chì orbitanu a terra. Oghje ci sò un totale di 20 satelliti in a custellazione GPS. Ci hè ancu 24 satelliti GLONASS operativi, GLObal NAvigation Satellite System ", hè un sistema di navigazione satellitare basatu in spaziu russu. Ci hè dinò 24 satelliti di navigazione Galileo, Galileu hè u sistema di satellita di navigazione mundiale europeu chì hè andatu in vivu in 24.

Sistema di navigazione Loran - https://en.wikipedia.org/wiki/LORAN#/media/File:LORAN_AN-APN-4_receiver_set.jpg

GPS / GLONASS / Galileu hè avà u mezzu più precisu di navigazione glubale. U GPS hà una precisione finu à 1 metru. A maiò parte di i Sistemi GPS muderni utilizati sia da i marinari sia da i esploratori interni usanu oghje signalazioni da GPS è / o satelliti GLONASS.

Satelite GPS Precoce - https://www.researchgate.net/figure/Illustration-of-the-Navigation-Technology-Satellite-2-NTS-2-The-satellite-included_fig1_258812899

 

U primu Sistema GPS GPS portable- https://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System#/media/File:Leica_WM_101_at_the_National_Science_Museum_at_Maynooth.JPG

 

Mappa di Gough- https://en.wikipedia.org/wiki/Gough_Map#/media/File:Gough_Kaart_(hoge_resolutie).jpg

 

Un Astrolabiu Iranianu - https://en.wikipedia.org/wiki/Astrolabe#/media/File:Iranian_Astrolabe_14.jpg

 

Foto: Aleksander Veljkovic

 

U GPS FOX-7 OFFROAD


I nostri lettori seranu familiarizati cù u nostru sistema di navigazione per l'usu assai adupratu è s'appoghjanu quandu andemu fora esplora un territoriu pocu cunnisciutu è strade fora di strada, eccu u sistema di navigazione Off-FOX-7 da Navigattor.com. U Fox 7 hà un ricevitore GPS chì hè guadagnatu 10 volte più precisu di u posizionamentu dispunibile nantu à un telefunu o tavuletta.

Queste unità sò perfetti per a navigazione offroad, cusì rinfurzati è affidabili ponu esse aduprati nantu à bicicletta è quads, è ancu in veiculi offroad. A Navigazione Offroad hè realizata da l'app OziExplorer, cù una interfaccia customizata sviluppata da Navigattor.

E mapi topografichi in u mondu per OziExplorer sò gratuiti per i prupietari di Navigattor I dispositi GPS è sò preinstallati nantu à u dispusitivu nantu à dumanda quandu anu urdinatu da Navigattor.

Cum'è i primi marinari, chì marcanu rotte scunnisciute in i so charts, l'app OziExplorer permette di caricà Waypoints è Tracciate i fugliali in format GPX è ancu carà è ancu per exportà rotte è sparte cun l'altri.

A squadra in Navigattor vi sarà capaci di cunsiglià nantu à i mapi topografichi in u mondu dispunibule è pò ancu preinstallà qualsiasi mapi chì avete bisognu nantu à u dispositivu prima di mandà l'unità FOX-7.

I sistemi di navigazione sò andati longu, è a quantità di tecnulugia comprimita in un dispositivu cusì resistente è affidabile hè impressiunanti. Pudete amparà più nantu à u FOX-7 à NavigattorLa sposa.